tulburari de anxietate

Tulburari de anxietate

Publicat pe Publicat în Anxietate

Anxietatea


OSASuBX1SGu4kb3ozvne_IMG_1088

Sunt anxietatea și teama concepte echivalente?


Pe de o parte, teama și îngrijorarea reprezintă un răspuns natural care apare ca urmare a unei situații stresante în scopul de a ne ajuta să evităm situații periculoase, stresante sau pe care le consideram nefamiliare. Adesea, resimțim un nivel crescut de teamă înaintea unui eveniment foarte important cum ar fi un interviu pentru o slujbă pe care ne dorim foarte mult sa o obținem sau susținerea unei prezentări în fața unui public numeros. În unele situații îngrijorarea are rolul de a ne menține în alertă și de a ne face mai vigilenți. De exemplu, este normal să fim îngrijorați înaintea unui eveniment important din viața noastră, cum ar fi  căsătoria.

Anxietatea, pe de altă parte, a fost definită ca teama exagerată, irațională și nejustificată față de un obiect sau de o situație care în realitate nu reprezintă un pericol foarte mare.

În datele prezentate de Institutul Național de Sănătate Mentală (National Institute of Mental Health) se sugerează că tulburările de anxietate este cea mai comună tulburare în rândul populației americane, afectând 40 de milioane de adulți sau altfel spus, 18% din nivelul populației generale.

În România, conform Studiului de Sănătate Mentală din 2007 (Mental Health Survey – Romania 2007) desfășurat de Florescu și colaboratorii (2009) tulburările de anxietate sunt cele mai des întîlnite (6.9%) urmate de tulburările stării de spirit (4.3%) sau consumul de substanțe (3.4%). Același studiu, arată că în cadrul tulburărilor de anxietate prevalența cea mai crescută apare în cazul fobiei specifice (3.8%) urmată de fobia socială (1.3% ) și tulburarea de stres post-traumatic (1.2%).

Persoanele care suferă de tulburări legate de anxietate adesea au și probleme relaționate cu somnul, cu concentrarea, cu păstrarea contactelor sociale.  

Tipuri de anxietate


Conform Manualului de Diagnostic al Tulburărilor Mentale există mai multe tipuri de anxietate.

(1) Tulburarea de anxietate generalizată

GAD

Tulburarea de anxietate generalizată este caracterizată de îngrijorări persistente, excesive și nerealiste în legătură cu lucrurile de zi cu zi.  Persoanele cu acest tip de tulburare sunt foarte îngrijorați sau tensionați, adesea așteptându-se la ceea ce este cel mai rău, chiar și în situații în care nu există vreun motiv aparent de îngrijorare. Aceștia anticipează ceea ce este mai rău, îngrijorându-se cu privire la multe lucruri precum munca, banii, familia și prietenii sau cu privire la starea de sănătate, chiar și atunci când nu există cauze reale.

(2) Tulburarea de anxietate socială (Fobia socială)

Tulburarea de anxietate socială este marcată de frică sau anxietate în legătură cu una sau mai multe situații sociale care ar putea duce la apariția sentimentelor de umifobia socialalire sau rușinare. Persoanele care au tulburare de anxietate socială resimt stări emoționale intense, frică sau se simt
judecați/evaluați de către cei din jur în aproape toate interacțiunile sociale. Atunci când se află în anumite situații sociale, persoanele cu acest tip de tulburare sunt îngrijorați de faptul că ceilalți îi vor considera anxioși, slabi, stupizi, intimidanți sau chiar neplăcuți. Teama cea mai mare este că se vor com porta sau vor apărea într-un anumit mod arătându-și simptomele de anxietate (de ex. înroșirea obrjilor, tremurat, transpirație).

(3)  Fobiile specifice

zoofobiaPersoanele care au fobie specifică resimt o teamă marcantă față de un obiect sau o situație specifică (de ex. zborul, înălțimea, animalele, injecțiile)[nu stiu daca ar trebui pastrata si aceasta propozitie]. Fobiile reprezintă un tip de tulburarea de anxietate care sunt caracterizate de o frică excesivă și irațională față de un obiect, activitate sau situație. Fobiile determină o frică intensă atunci când persona se află în apropierea obiectului sau situației. Acest tip de tulburare este diferit de temerile comune în sensul că anxietatea asociată este atât de puternică încât interferează cu viața de zi cu zi și cu abilitatea de a funcționa normal.

(4) Tulburarea de panică

Atacurile de panică sunt episoade scurte (aproximativ 15 minute) de teamă intensă care adesea sunt însoțite de simptome fizice puternice sau de sentimente incontrolalomo-girl-1439254bile de groază.
Atacul de panică este diferit față răspunsul normal de frică în sensul că apare în lipsa prezenței amenințării reale. O persoană care a trecut prin mai multe atacuri de panică poate dezvolta tulburarea de panică, ceea ce ii va determina să își petreacă mai mult timp îngrijorându-se în legătură cu apariția unui nou atac sau cu faptul că vor înnebuni.

(5) Agorafobia


agorafobiaAgorafobia este teama intensă și nejustificată cu privire la anticiparea sau trăirea situațiilor dificile sau rușinoase, din care persoana nu poate scăpa în care s-ar simți blocați, panicați, neajutorați, rușinați sau speriați. De cele mai multe ori agorafobia apare în urma manifestării mai multor atacuri de panică. Din cauză că atacurile de panică reprezintă experiențe destul de incomode, persoana alege să evite situațiile unde a găsi ajutor în cazul unei situații inconfortabile, este foarte dificil. Chiar dacă ia parte la asemenea situații, persoana la suporta cu dificultate. În agorafobie persoana ajunge să evite chiar și situațiile și spațiile pe care obișnuia să le frecventeze. Evitarea spațiilor sau situațiilor incomode și căutarea unui „loc protejat” duc la accentuarea simptomelor nicidecum la diminuarea lor.

 

(6) Tulburarea de anxietate de separare


anxietate de separareTulburarea de anxietate de separare reprezintă teama excesivă nepliată pe stadiul de dezvoltare care privește separarea de persoane de atașament. La copii și adolescenți perioada poate dura până la patru săptămâni, iar la adulți până la șase luni.

 

(7) Mutismul selectiv


Mutismul selectiv este o tulburare complexa care face parte din spectrul tulburărilor de anxietate și se caracterizează prin eșecul constant de a vorbi în situații sociale specifice în care Mutism selectivexistă așteptări spre a vorbi, cum ar fi la școală sau la locul de muncă. Aceste dificultăți de exprimare socială nu se regăsesc și în alte medii ca
cercul de prieteni sau mediul familial.

 

Simptome comune


Simptomele de anxietate pot fi diferite în funcție de tipul de tulburare, însă principalele simptome comune sunt:

  • sentimente incontrolabile, excesive și iraționale;
  • senzație de panică sau neliniște fără nici un motiv aparent;
  • gânduri obsesive;
  • ritualuri comportamentale;
  • probleme legate de somn;
  • palpitații;
  • tensiune musculară;
  • stare de agitașie continuă;
  • greață;
  • durere de cap;
  • oboseală;
  • probleme de concentrare;
  • respirație rapidă, hiperventilație;
  • transpirație;
  • senzație de gură uscată;
  • amețeală;
  • senzație de tremur;
  • dureri de stomac;

Diagnoză și tratament


terapeut

Există tratament pentru tulburările de anxietate! Atunci când considerați că există riscul să va confruntați cu o tulburare de anxietate vă recomandăm să consultați un psiholog clinician sau psihoterapeut.

Cu un tratament potrivit, majoritatea oamenilor cu tulburări de anxietate se pot descurca normal. Este de dorit să căutați ajutor de la profesioniști care au expertiză în diagnosticarea și tratarea tulburărilor de anxietate. Conform Institutului Național de Sănătate Mentală (National Institute of Mental Health) anumite tipuri de terapie cognitivă și comportamentală precum și tratamenul medicamentuos sunt considerate tratamente de prima mână în cazul anxietății.

Medicația

Tratamentul medicamentos mai degrabă reduce simptomele de anxietate. Medicația este o prescrie medicul psihiatru, doctor specializat în tulburările mentale. Principalele medicamente folosite pentru tulburările de anxietate sunt antidepresivele, medicamentele împotriva anxietății și inhibitori-beta.

Psihoterapia

Terapia Cognitiv Comportamentală (CBT) este foarte utilă în tratarea tulburărilor anxioase. Acest tip de tulburare îi poate ajuta pe oameni să schimbe atât tiparele de gândire care stau la baza anxietății lor  cât și modul de a reacționa în situațiile anxiogene. De exemplu, CBT ajută oamenii care au tulburare de panică să învețe că atacurile de panică nu sunt atacuri de cord.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală poate fi aplicată atât la nivel individual cât și în grup atunci când grupul poate fi format din persoane cu probleme similare. Terapia de grup este mult mai eficientă în special pentru fobia socială.  

Pentru situațiile în care tulburările de anxietate ating un prag clinic ridicat, se recurge la combinarea medicației cu psihoterapia pentru rezultate optime.

Refererințe:


Florescu, S., Moldovan, M., Mihăescu-Pintia, C., Ciutan, M., & Sorel, G. E. (2010). The Mental Health Study-Romania 2007. Prevalence, Severity, and Treatment of 12-Month DSM-IV Disorders. Management in Health, 13(4).

http://www.nimh.nih.gov/health/statistics/prevalence/any-anxiety-disorder-among-adults.shtml

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/30/103

http://www.nimh.nih.gov/health/topics/generalized-anxiety-disorder-gad/index.shtml
_____