comunicare-in-cuplu

Modalități de comunicare în cuplu

Publicat pe Publicat în Cuplu, New

Disputele verbale sau certurile în cuplu sunt des întâlnite. Totuși, modalitatea de comunicare în cuplu aleasă în situații conflictuale poate influența evoluția relației dintre cei doi parteneri. De altfel, psihoterapeuții sau psihologii clinicieni, care lucrează pe problemele de cuplu, susțin că cei care vin la psihoterapie vor să fie ajutați să își îmbunătățească modul în care se exprimă sau comunică în cuplu, astfel încât partenerii lor să îi înțeleagă mai bine.

Comunicarea eficientă în cuplu stă la baza relațiilor sănătoase. Comunicând eficient creștem șansele să îl înțelegem mai bine pe celălalt ceea ce, va face ca relația să fie mai puternică. Rezolvarea cu succes a unui conflict, ajută la dezvoltarea unei relații mature și sănătoase.

În timp ce apariția conflictelor în relații poate părea firească, acestea sugerează că există totuși lucruri care nu funcționează bine.  O serie de cercetări care au vizat problemele de comunicare în cuplu, susțin că nu există un singur stil de comunicare care este eficient în toate cazurile (Overall & McNulty, 2017).


Citește și despre: Încă 10 lucruri până la divorț.


În studiu lor, Overall și McNulty (2017) au arătat că cea mai bună abordare depinde de patru factori principali: necesitatea schimbării, posibilitatea schimbării, agentul motivațional, și vulnerabilitățile partenerului.

a) Necesitatea de a face o schimbare – în această situație este important să facem distincția între probleme minore, care nu duc neapărat la încheierea relației (de exemplu nearanjarea așternutului dimineața) și probleme care amenință continuarea relației (de exemplu infidelitatea). Prioritatea în abordarea problemelor trebuie adaptată în funcție de tipul acestora.

b) Posibilitatea schimbării – în unele situații, atunci când partenerul nu are controlul asupra problemei, confruntarea lui în legătură cu problema este inutilă.

c) Agentul motivațional – atunci când discutăm despre o problemă cu celălalt, este foarte important să luăm în considerare adevăratele motive pentru care suntem supărați.

d) Vulnerabilitățile partenerului – în situația în care ambii parteneri au disponibilitatea emoțională de a rezolva problemele, o abordare directă a problemei este adesea cea mai bună soluție. Pe de altă parte, în situația în care celălalt reacționează defensiv atunci când este provocat, cel mai potrivit este să avem o abordare indirectă.


În plus, Overall și McNulty (2017) au arătat că stilurile de comunicare în cuplu pot fi clasificate pe mai multe dimensiuni. Pe de o parte comunicarea poate fi directă (prezentarea directă a problemei) sau indirectă (aluzii la problemă prin umor, sarcasm sau ironie), iar pe de altă parte comunicarea poate include cooperare (concentrarea asupra problemei) sau opoziție (concentrare asupra comportamentlor partenerului). Pe baza modelului propus de autori rezultă 4 stiluri de comunicare.

1) Cooperare directă. Această abordare are la bază argumentarea și negocierea în situații de conflict. Cooperarea directă este cea mai bună abordare de rezolvare a problemelor cotidiene,  însă se pare că nu este suficient de eficientă în cazul problemelor majore care au potențialul de a amenința relația. Mai mult, dacă unul dintre parteneri este depresiv sau  defensiv, o modalitate de comunicare bazată pe cooperare directă va eșua.

2) Cooperare indirectă. Această abordare de comunicare în cuplu se bazează pe umor și expresii afective pentru a deschide discuția legat de o problemă.  Stilul bazat pe cooperarea indirectă nu reușește să transmită seriozitatea în majoritatea problemelor. În plus, poate lăsa impresia că pentru celălalt problema nu este la fel de importantă.

3) Opoziția indirectă. Folosirea acestui stil de comunicare în cuplu presupune încercarea schimbării comportamentelor partenerului folosindu-ne de vinovăție sau de pledând pentru simpatie.  Atunci când unul dintre parteneri face un anumit comportament doar fiindcă este șantajat emoțional de către celălalt, nu rezolvă cu adevărat problema. De exemplu, dacă unul dintre parteneri îl face pe celălalt să se simtă vinovat pentru că fumează, cu scopul ca acesta din urmă să renunțe la fumat, asta nu înseamnă neapărat că el va fi motivat să renunțe la acest comportament.

4) Opoziția directă.  În acest caz, partenerul este confruntat într-o manieră dominantă, puternic influențată de furie. Acest tip de comunicare în cuplu presupune reproșuri și subliniază nevoia de schimbare. Autorii susțin că acest stil de comunicare este eficient atunci când relația este constantă. Realizând posibilele repercusiuni ale reprosurilor, partenerul înțelege magnitudinea problemei și totodată și nevoia de rezolvare a acesteia. În oricare altă situație, comunicarea bazată pe opoziția directă face mai mult rău decât bine. O reacție prea puternică poate duce la scăderea motivației celuilalt în rezolvarea problemei.


Comunicarea eficientă în timpul conflictelor implică un grad mare al conștiinței de sine precum și capacitatea de a înțelege obiectiv personalitatea partenerului. Nu există un stil particular de comunicare în cuplu care să fie eficient în toate situațiile. Este mai important să ne identifiăm și ajustăm propriile nevoi și să ținem cont de vulnerabilitățile celuilalt.


Referințe:
1. Overall, N. C. & McNulty, J. K. (2017). What type of communication during conflict is beneficial for intimate relationships? Current Opinion in Psychology, 13, 1-5.
2. https://www.psychologytoday.com/blog/talking-apes/201703/effective-communication-during-relationship-conflict
3. http://www.loveisrespect.org/healthy-relationships/conflict-resolution/
4. https://psychcentral.com/lib/how-conflict-can-improve-your-relationship/

sursa foto: http://www.huffingtonpost.com