furia-semne-simptopme-declansatori

Furia – semne, simptome, declanșatori

Publicat pe Publicat în New, Stil de viata
Ce este furia?

Furia este o emoție normală, cel mai adesea sănătoasă. Dar uneori, când scapă de sub controlul nostru și devine distructivă, poate determina o serie de dificultăți – probleme la locul de muncă, în relațiile cu ceilalți, dar poate afecta și calitatea vieții. Manifestând de furie, putem crede că acestă emoție puternică și imprevizibilă este responsabilă de comportamentele pe care le întreprindem.  

Furia este definită drept o stare emoțională care variază ca intensitate, de la iritare moderată la furie intensă (Spielberger, 1995). Asemenea altor emoții, furia produce schimbări la nivel fiziologic sau biologic: ritmul cardiac și tensiunea arterială sunt crescute, de asemenea crește nivelul hormonilor din corp precum adrenalina sau noradrenalina.

Furia poate să se manifeste intern sau extern. Putem să simțim furie față de o anumită persoană (de exemplu: coleg de muncă) sau un față de eveniment (de exemplu: aglomerația din trafic) sau furia poate să apară datorită îngrijorărilor în legătură cu problemele personale. Amintirile legate de evenimente traumatice pot declanșa, de asemenea, apariția simptomelor de furie.


Citește și despre: Managementul furiei.


Furia – semne, simptome, declanșatori.

    1. Explorează ce anume stă la baza furiei. Problemele legate de furie sunt adesea învățate din copilărie. Dacă îi privim pe ceilalți membri ai familiei că țipă, se lovesc sau aruncă cu lucruri unul spre celălalt, ne-am putea gândi că aceasta este modalitatea prin care furia este exprimată și ameliorată. Putem manifesta o vulnerabilitate spre furie mai ales dacă am trecut prin evenimente/experiențe traumatice sau prin unele care ne-au cauzat un nivel crescut al stresului.
    2. Verifică dacă furia ascunde adesea alte sentimente. Pentru a putea controla furia, trebuie să știm ce simțim cu adevărat. Furia maschează alte sentimente precum rușinea, nesiguranța, vulnerabilitatea? Furia poate fi de asemenea și un simptom al altor probleme precum depresia, trauma sau stresul cronic.
    3. Care sunt semnele și declanșatorii furiei? Uneori ni se pare că un acces de furie are loc pur și simplu. De fapt, există o serie de simptome care încearcă să ne avertizeze. Fiind atenți la aceste simptome ne poate ajuta să facem câțiva pași înspre a controla furia înainte de a ne scăpa de sub control.
    4. Evităm oamenii, locurile sau situațiile care ne fac să ne simțim rău. Evenimentele stresante nu sunt o scuză pentru furie, însă înțelegerea modului în care aceste evenimente ne afectează, ne poate ajuta să avem control asupra mediului și să evităm situațiile ne-necesare. Să luăm în considerare rutina, să identificăm activitățile perioada zilei, oamenii, locurile sau situațiile care declanșează sentimentele de iritare și furie.
    5. Cum putem resimți furia la nivelul corpului nostru?
      1. senzația de nod în stomac;
      2. strânsul mâinilor sau încordarea maxilarului;
      3. senzații de înțepături sau furnicături;
      4. respirație alertă;
      5. durere de cap;
      6. „a vedea negru” în fața ochilor;
      7. probleme de concentrare;
      8. tensiune la nivelul umerilor;
    6. Tiparele de gândire. Problemele de furie sunt mai puțin declanșate de ceea ce s-a întâmplat (de exemplu un eveniment negativ) decât de modul în care interpretăm noi acest activator. Tiparele de gândire eronate care pot declanșa furia sunt:
      1.  Supra-generalizarea: „Întotdeauna mă întrerupi.” „Niciodată nu îmi iei în considerare nevoile.” „Toată lumea mă disprețuiește.”
      2. Citirea gândurilor celorlalți și extragerea concluziilor. Uneori asumăm că știm ce gândește sau simte celălalt, fără a verifica acest aspect. Pornind de aici, tragem concluzia că celălalt se comportă într-un anumit fel, ne ignoră sau nu ne tratează cu respect.
      3. Tindem să gândim în termeni de „trebuie”. Având o perspectivă rigidă asupra modului în care ar trebui să se întâmple lucrurile, devenim furioși atunci când ele nu se desfășoară așa cum ne dorim.
      4. Blamarea. Atunci când ceva rău se întâmplă sau merge prost, este întotdeauna vina celuilalt. Îi blamăm pe ceilalți pentru lucrurile care ni se întâmplă nouă, mai degrabă decât să ne asumăm responsabilitatea pentru propria viață.

Referințe:
1. http://www.apa.org/topics/anger/control.aspx
2. https://www.helpguide.org/articles/relationships-communication/anger-management.htm
3. https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/anger-management/about/pac-20385186

sursa foto: https://unsplash.com/@gmat07

Comentariile sunt închise.