anxietatea sociala

Anxietatea sociala

Publicat pe Publicat în Anxietate

Anxietatea sociala


Anxietatea sociala este descrisă printr-o „teamă accentuată și persistentă față de situații sociale sau față de situații care presupun evaluarea performanței în cadrul cărora persoana poate fi pusă într-o postură stânjenitoare”  – conform Manualului de Diagnostic al Tulburărilor Mentale.

Îanxietatea socialan situațiile de anxietate sociala, de cele mai multe ori, cei din jur sunt percepuți ca fiind posibili factori amenințători. Persoanele în cauză resimt distres foarte ridicat, recurgând la o serie de comportamente care să îi ajute să depășească momentul dificil. De cele mai multe ori, persoana care are anxietate sociala preferă să evite situațiile sociale. Se întâmplă astfel să rateze de cele mai multe ori evenimente foarte importante cum ar fi interviuri sau prezentări de proiecte. Pe langă asta, o persoană cu fobie sociala alege să stea acasă decât să meargă la plimbare în parc, asta nu neaparat din cauză că nu și-ar dori să iasă, sau pentru că i-ar placea să petreacă timp singură, ci din cauza că nu poate. Expunerea la stimulul care provocă vulnerabilitate e dificilă pentru fiecare dintre noi. Unii dintre noi ne temem de lifturi sau spatii inchise, alții de ace, iar cei cu anxietate sociala se tem de oameni sau de situații în care pot fi implicați alți oameni.

Persoana care urmează să fie expusă unei situații pe care o consideră amenințătoaare din punctul de vedere al evaluării celorlalți poate experienția sentimente de jenă, rușine sau umilință care pot apoi denatura în comportamente specific anxioase cum ar fi bâlbâieli, incoerență, ezitare, mutism. La nivel somatic, o persoană care manifestă anxietate sociala aflată într-o situație de expunere are tendința de a transpira excesiv, de a tremura, a avea gura uscată, de a se înroși, de a-și simți mâinile și picioarele reci.

Manifestări cognitive

Din punct de vedere cognitiv, în anxietatea sociala apar:

  • Gânduri de tip evaluare globală a sinelui. Persoana ajunge să se eticheteze prin prisma unor indicii primite din afară și să se considere conform acelor etichete.
  • Erori de gândire de tip: citirea gândurilor. O persoană cu anxietate sociala mizează pe faptul că știe cu certitudine ce gândesc ceilalți despre ea/el.
  • Gânduri specifice autocriticii.
  • Atenție sporită acordată propriei persoane în situații cu potențial crescut de anxietate sociala.
  • Gânduri de tip catastrofare. Persoana potențează eventuale pericole la gradul de catastrofe, de cele mai multe ori nejustificat.
  • Susținerea prezicerilor. Persoana obișnuiește să își stabilească anumite preziceri iar apoi ajunge să se comporte conform lor, procesul finalizându-se desigur cu confirmarea lor, fapt care le întărește și încurjează manifestarea lor și pe viitor.

Manifestări comportamentale

Din punct de vedere comportamental, în anxietatea sociala apar:

  • Comportamente de evitare. Persoana va prefera sa evite stimulii și situațiile anxioase și va alege să rămană într-o zonă confortabilă.
  • Comportamente de siguranță. Aceste comportamente au rolul de a facilita reacția persoanei în timpul evenimentului care provoacă anxietate sociala. De cele mai multe ori sunt confundate cu indicii ale depășirii anxietății, însă efectul lor este total opus pe termen lung. Ele adâncesc anxietatea în loc să o diminueze. Câteva exemple de comportamente de siguranță ar fi: împreunarea mâinilor pe stradă, privirea în pământ în timpul unei conversații, vorbitul la telefon pe stradă cu scopul de a evita contactul cu celelalte persoane.
  • Incoerența în vorbire.
  • Consumul de alcool înainte de situațiile sociale înconfortabile.
  • Preferința de a sta în planul al doilea din dorința de a nu fi observat.

Manifestările fiziologice

Din punct de vedere fiziologic, în anxietatea sociala apar:

  • Înroșirea feței și a gâtului.
  • Dificultăți de respirație.
  • Stări de greață.
  • Tremur la nivelul vocii dar și al corpului.
  • Bătăi de inimă accentuate.
  • Transpirație sau puseuri de căldură.
  • Amețeală sau stare de leșin.

Manifestări emoționale

Din punct de vedere emoțional, în anxietatea sociala apar:

  • Teama că ceilalți vor observa anxietatea.
  • Teama extremă de a fi judecat sau observat de către ceilalți, mai ales vis-a-vis de persoanele necunoscute.
  • Teama de a acționa în vreun fel în care este posibil să fiți rușinați sau umiliți.
  • Teama accentuată timp de mai multe zile în ceea ce privește o posibilă situație sociala din viitor.
  • Anxietate intensă și auto-conștientizare ridicată în situații sociale.

Cauze, evoluție și consecințe


O anumită predispoziție pentru a dezvolta anxietatea sociala o prezintă persoanele care au luat parte la evenimente negative în copilărie. Tot în copilarie, este posibil ca unele persoane să fi fost expuse la modele de învățare care pot contribui la manifestarea ulterioară a anxietății sociale.

Vârsta de debut a anxietății sociale a fost considerată ca fiind cea de început sau de mijloc a adolescenței. Majoritatea persoanelor cu fobie sociala care au resimțit-o pe tot parcursul vieții relatează că au observat manifestările ei încă din adolescență.

Anxietatea sociala netratată poate fi cronicizată având șanse mai mici de remisie ulterioară. Evoluția tulburării este desigur influențată și de unele comorbidități care pot agrava starea și întârzia efectele tratamentului.

Printre consecințele anxietății sociale enumerăm performanța școlară și cea de muncă scăzute, ascensiunea profesională îngreunată, niveluri ridicate de dependentă financiară și deficit accentuat de funcționare sociala. Studiile arată ca persoanele care manifestă anxietate sociala raportează un nivel de calitate al vieții mai scăzut decât persoanele la care nu se întâlnește tulburarea.

Comorbiditate


Studiile arată că printre tulburările care pot însoți anxietatea sociala se regăsesc într-un grad ridicat depresia majoră însoțită uneori de ideație suicidară sau de tentativă de suicid, abuzul de substanțe, tulburarea de anxietate generalizată și tulburarea de panică.

Evaluare și tratament


Evaluarea anxietății sociale se face în principiu pe baza interviului clinic structurat, acesta fiind urmat de aplicarea unor teste specifice pentru determinarea gradului de intensitate a simptomelor și pentru urmărirea eventualelor tulburări comorbide.

Tratamentul psihoterapeutic al tulburării de anxietate sociala urmează un plan care poate cuprinde training-ul de management al anxietății și al relațiilor sociale, expunerea, restructurarea cognitivă și gestionarea problemelor de viață.

Recomandări practice


  • Preziceți sub semnul întrebării! Oare chiar preziceți ce se va întampla la un eveniment social sau faceți tot posibilul să se adeverească prezicerea, asta fără să vă dați seama de asta? Încercați să conștientizați tendința de a prezice viitorul „dezastruos” al comportamentului vostru un situații sociale. Luați-vă notițe atunci când preziceți propria „performanță” într-o situație sociala și comparați-le ulterior cu ceea ce s-a întamplat de fapt acolo. Există șanse ca pe viitor să va îndoiți de prezicerile pe care le faceți.
  • Uitați-vă la ceilalți! Credeți că toți oamenii de pe stradă vă studiază atent până și gesturile, lăsând la o parte vestimentația? Faceți un exercițiu simplu: amintiți-vă cate persoane ați văzut în trecere la ultima ieșre în oraș sau la supermarket. Câte să fie? 10, 20, 50 din 200? De cele mai multe ori reținem o persoană absolut necunoscută pe care o vedem întâmplător pe trotuar doar datorită unor elemente care ne amintesc de anumite lucruri. Șansele ca o personă care să pară că vă studiază chiar să vă analizeze sunt asemănătoare cu acelea conform cărora dumnevoastră studiați, judecați sau rețineți persoanele necunoscute de pe stradă.  
  • Provocați rușinea! Sunteți rușinat doar la gândul de a vorbi la telefon pe stradă? Deja vă imaginați cel mai jenant rezultat al acestui comportament? Aveți curajul să vă provocați limitele rușinii. Încercați să exercitați un comportament pe care il considerați rușinos. Dacă îl veți duce până la capăt veți avea surpriza să vedeți că rezultatul nu a fost tocmai unul catastrofal, ba chiar veți ieși întreg din asta!