agorafobia

Agorafobia

Publicat pe Publicat în Anxietate

Agorafobia


Agorafobia este teama intensă și nejustificată cu privire la anticiparea sau trăirea situațiilor dificile sau rușinoase, din care persoana nu poate scăpa în care s-ar simți blocați, panicați, neajutorați, rușinați sau speriați. De cele mai multe ori agorafobia apare în urma manifestării mai multor atacuri de panică. Din cauză că atacurile de panică reprezintă experiențe destul de incomode, persoana alege să evite situațiile unde a găsi ajutor în cazul unei situații inconfortabile, este foarte dificil. Chiar dacă ia parte la asemenea situații, persoana la suporta cu dificultate. În agorafobie persoana ajunge să evite chiar și situațiile și spațiile pe care obișnuia să le frecventeze. Evitarea spațiilor sau situațiilor incomode și căutarea unui „loc protejat” duc la accentuarea simptomelor nicidecum la diminuarea lor.

agorafobia

Cauze


Nu s-au stabilit cauzele exacte pentru manifestarea agorafobiei însă sunt luați în considerare factorii de temperament, ca predispoziția spre un stil anxios și factorii de mediu, cum ar fi experiențele de învățare sau modelele parentale. Au fost studiați anumiți factori care au fost relaționați cu apariția agorafobiei. Aceștia ar fi:

  • manifestarea unuia sau a mai multor atacuri de panică
  • prezența altor fobii ca fobia socială și claustrofobia
  • prezența altei tulburări de anxietate ca anxietatea generalizată sau tulburarea obsesiv-compulsivă
  • un istoric familial de agorafobie
  • un istoric de abuz de substanțe
  • un istoric de abuz fizic sau sexual
  • depresia

Simptome


Atunci când anticipează sau se regăsesc într-o situație care activează gândurile declanșatoare ale agorafobiei persoanele simt de cele mai multe ori:

  • detașare sau înstrăinare de cei apropiați
  • anxietate sau stări de agitație  
  • teama de a părăsi locuința pentru o perioadă mai lungă de timp
  • teama de a fi singuri în situații sociale
  • teama de a pierde controlul într-un spațiu public
  • teama de a se afla în spații unde scăparea ar fi dificilă, cum sunt lifturile sau troleele
  • teama de a avea un atac de panică
  • teama de consecințele unui atac de panică
  • teama de modificare a comportamentului în cazul unui atac de panică
  • teama de a se afla în locuri deschise (piețe, mall-uri)
  • teama de a se afla în mulțimi de oameni.

Deseori simptomele agorafobiei coincid cu cele ale atacului de panică. Aceste persoane manifestă atacuri de panică în situații agorafobice, fapt ce încurajează teama de aceste situații pe viitor.

Mituri


Agorafobia reprezintă teama de oameni și situații sociale.

  • Teama nejustificată de oameni sau situații sociale se numește fobie socială. Este adevărat că fobia socială poate amplifica simptomatologia agorafobiei, însă această tulburare implica și alte elemente pe care le-am descris anterior. Fobia socială și agorafobia sunt două tulburări separate care se manifestă în prezența altor oameni.

Evaluare și tratament


Evaluarea se face pe baza interviului clinic de specialitate. Specialistul se va raporta la criteriile de diagnostic pe care persoana le va îndeplini dacă manifestă tulburarea. De asemenea, evaluarea va urmări și modul și frecvența în care simptomele comportamentale apar.

Tratamentul urmărește diminuarea și remisia simptomelor prin psihoterapie cognitiv-comportamentală și medicație, în cazurile severe. Psihoterapia urmărește testarea și modificarea gândurilor disfuncționale, aplicarea de tehnici comportamentale specifice, monitorizarea și feedback-ul asupra evoluției. Dintre tehnicile specifice fac parte expunerea comportamentală, tehnici de imagerie dirijată, tehnici de relaxare.

Recomandări practice


  • Recunoașteți zonele și comportamentele de siguranță! Dacă vă petreceți majoritate timpului în casă, în curte sau în fața blocului și preferați să nu depășiți aceste limite, nu înseamnă că stăpâniți simptomele și că sunteți pe drumul cel bun.
  • Învățați și practicați frecvent exerciții de relaxare! Există anumite exerciții simple și la îndemână pe care le puteți face chiar și pe stradă, cum ar fi respirația abdominală. Acest exercițiu este util și în strategiile mai complexe și reprezintă o bună bază pentru exercițiile de meditație, la fel de utile în tulburările psihice în general. Aveți numai de câștigat!
  • Încercați să aduceți îmbunătățiri stilului de viață! Începând de la practicarea unor exerciții de relaxare sau a meditației, până la alimentația sănătoasă și sportul la sală aveți un spectru foarte larg de explorat. Nu uitați de legătura între minte și corp și de implicația substanțelor chimice din creier asupra stării fizice și psihice.

Video sugestiv